Bansko – ziua a cincea de schi

Partiile au fost astazi extraordinare. Batute cu sarg, fara hopuri, fara portiuni de gheata. Bravo responsabililor cu intretinerea partiilor. Asa se face treaba! Toate instalatiile pe cablu au functionat. Daca ar fi fost si putin mai cald, s-ar fi consemnat o zi ideala pentru schi, dar si asa, multumita echipamentelor de pe noi, ne-am simtit cum nu se poate mai bine.

Am schiat cu o placere nebuna pe Bunderitza, Balkaniada, Shiligarnik, Todorka, Stara Pista, Yulen.

Am calatorit pe telescaun, impreuna cu Lily (acesta era numele de cod al personajului cu peruca roz). Harris pe numele lui adevarat era un englez care venise impreuna cu gasca lui la schi. Ce aveau ei aparte: erau cu totii costumati. Unul in crocodil, altul in Spiderman, unul in gorila, altul in vaca. Cel mai tare era insa Harris care era imbracat intr-o rochie lunga, de seara, de un siclam ce sarea in ochi. Rochia era a unei dive, postura completata de peruca roz. Pe telescaun, dupa ce Harris a marturisit ca nu a beneficiat in intreaga lui viata de atata atentie, ne-a spus si povestea costumelor. De Mos Craciun fiecare persoana din gasca a facut cadou altei persoane un costum de carnaval, pe care fiecare urma apoi sa il poarte pe partie. Harris a marturisit ca el a nimerit-o cel mai rau, dar ca va afla el pana la urma cine i-a facut-o si i-o va plati. Pana una alta, Harris, alias Liliy nume de… partie, gonea cu pletele roze in vant in rochia siclam, de seara. Asta dupa ce ne spusese la despartire: bye, grils. Ca intre noi, fetele.

La pranz am vrut sa ne oprim la fel ca zilele trecute la cabana The Goat.

Cabana era insa inchisa, data fiind ziua de 1 martie, asa ca am mancat la cabana Shilgarnika o portie de cartofi prajiti cu ketchup si maioneza. Mancare sanatoasa pentru niste schiori adevarati… Apoi am continuat sa ne dam in disperare. Am prins ultimul teleschi de la Stara Pista la ora 16.14 minute, am admirat peisajul si ne-am coborat incet spre apre-schiul pe care l-am zarit din partia Bansko, cea care duce pana jos, la gondola. Apre-schiul strajuit de un cort ca cele ale pieilor rosii era populat. In schimb nu mai avea bere, muzica era destul de inceata, incepuse sa se lase umbra si, implicit, sa se faca mult mai rece. Asa ca am facut un popas scurt si apoi la Mount View Lodge. Sa lasam pozele sa vorbeasca, iar noi sa ne pregatim de ultima zi de schi. Pe maine. Leka nosht! (Noapte buna!)

Ps. Azi a fost 1 martie, am primit martisoare made in Bulgaria si am constat ca barbatii bulgari poarta si ei, cu mandrie, martisoare in piept. Din ciclul: stiati ca? Ei bine, eu nu stiam.